Dragă jurnal,

Uneori, mă întreb dacă ar trebui să mai continui. Chiar nu mai am puteri, chiar mă gândesc dacă are cineva chef mereu să-mi citească măgăriile. Cuvintele prost puse. Ideile care nici măcar n-au vreun sens.

Nici nu știu de ce sau cum am început. Că-mi place? M-ar crede cineva? De obicei, oamenii se plictisesc repede, își schimbă sentimentele, te lasă pentru cineva mai bun.

Mă mai întreb. Citește cineva până la sfârșit? Primesc aprecieri pentru că la rândul meu apreciez, sau chiar e cineva încântat de ceea ce scriu, împart, gândesc? Se mai macină cineva cu asta?

Am descoperit scrisul de ceva timp, cu adevărat, dar uneori nu știu dacă trebuia să fac asta. Poate a fost doar o glumă  pentru mine. Poate am fost eu prea credulă, însă trebuie să recunosc: mă simt bine de fiecare dată. Nu pune întrebări, e aici. Îmi place când văd că primesc comentarii, când încerc să așez totul cum pot eu mai bine. Îmi place când nu am inspirație și mă supăr din orice virgulă pusă aiurea. Îmi place că mă enervează, dar mă bucură în același timp.

E scrisul, sunt eu.

Iar, pentru cei care au citit vreodată blogul meu. Mulțuuuuuuuuumesc!

Advertisements

17 thoughts on “Dragă jurnal,

  1. Cum ma intersectez eu cu Jurnalul tau! Scrie pentru ca e mai bine sa scrii decat sa iti vorbesti in minte doar. Scrie pentru senzatia de bucurie de dupa. Scrie pentru ca iubesti forma pe care o dau cuvinte banale – aceleasi cuvinte exprima diferit sufletul tau decat ar face-o in mana altora.
    Eu te citesc si tu stii asta.

    Liked by 1 person

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s